Cum să diagnosticați sindromul Turner
Sindromul Turner (TS) este o tulburare relativ rară care afectează numai femeile și este cauzată de o anomalie a cromozomului sexual. Poate provoca o gamă largă de dificultăți fizice și de dezvoltare, însă depistarea precoce și tratamentul continuu permit femeilor care suferă de tulburare să aibă în general o viață sănătoasă și independentă. Câteva semne fizice (care pot apărea cât mai devreme de la uter și până la adolescență) indică de obicei prezența ST, însă numai o analiză genetică poate diagnostica această tulburare. Aflați ce semne să identificați pentru a vă asigura că boala este diagnosticată și tratată corespunzător.
conținut
pași
Partea 1
Identificați sindromul Turner fetal și neonatal
1
Trimiteți la o ecografie pentru a verifica indicatorii prenatali. Multe cazuri ST sunt detectate neintenționat și în timp ce un copil este în uter. Un ultrasunete tipic prenatal poate dezvălui adesea mai mulți indicatori ai tulburării, deși sunt necesare teste specifice pentru diagnosticarea acesteia.
- Lymphedema, o inflamație a țesuturilor corporale, este un indicator frecvent prenatal al TS și poate fi deseori detectat pe o ecografie. Dacă sunt detectate, testele trebuie efectuate pentru ST.
- Limfedemul din spatele gâtului este un indicator puternic al ST. Alți indicatori prenatali frecvenți includ anomalii cardiace și renale specifice.
- Anumite anomalii descoperite într-o ultrasunete fetală necesită o analiză a cariotipului în sângele din cordonul ombilical sau în sângele nou-născutului pentru a determina dacă are ST.
2
Identificați semnele ST în viața timpurie. Dacă nu este detectată în uter, multe cazuri ST sunt identificate clar de îndată ce se naște fetița. Când acești indicatori fizici sunt prezenți la naștere sau în timpul vieții timpurii, testarea genetică ar trebui făcută pentru a confirma sau a exclude TS.
3
Diagnosticați ST printr-un test de cariotip. Testul cariotip este o analiză cromozomală care detectează anomaliile cauzate de ST. În cazul fetelor nou-născute, tot ce este necesar este o probă de sânge pentru a începe procesul. Testul de cariotip este foarte precis pentru a diagnostica ST.
Partea 2
Diagnosticarea TS la adolescenți și adulți tineri
1
Acordați atenție unei rate de creștere care este cu mult sub media. În foarte puține cazuri, semnele ST nu se manifestă până când fată ajunge la adolescență sau chiar la vârsta adultă. O femeie care este în mod constant sub înălțime medie sau care pare să nu experimenteze a "trage" Puteți beneficia de un test ST.
- În general, dacă un adolescent este de 20 cm (8 inci) sau mai mult sub înălțimea medie, este justificat un test ST.
2
Acordați atenție dacă nu există semne de debut al pubertății. Majoritatea femeilor cu TS au insuficiență ovariană care cauzează infertilitate și previne apariția pubertății. Această insuficiență poate să apară la începutul vieții sau progresiv în timp, ceea ce face posibil ca aceasta să nu fie evidentă până la adolescență.
3
Încercați să identificați dificultățile specifice în procesul de învățare și socializare. ST poate afecta, de asemenea, dezvoltarea mentală și emoțională a unor femei. În plus, aceste efecte pot să nu fie remarcabile în copilăria timpurie. Cu toate acestea, în cazul în care un adolescent sau o fată adultă are dificultăți în socializare din cauza incapacității de a "citit" emoțiile și răspunsurile celorlalți, TS ar trebui considerată o posibilitate.
4
Vizitați un medic pentru a vă confirma suspiciunile. Doar pentru că o fată este deosebit de scurtă, are probleme cu rinichii, are o linie parului pe gât sau nu a început pubertatea în intervalul de vârstă tipic, nu înseamnă că are ST. Indicațiile vizuale și simptomele comune pot sugera numai ST, dar diagnosticul medical prin testarea genetică este singura modalitate de a confirma tulburarea.
Partea 3
Înțelege ST și rezolvă problema
1
Recunoaște că ST este un incident întâmplător. ST este produsul absenței, absenței parțiale sau a unui cromozom anormal "X" la o femeie. Totul indică faptul că este un incident de dezvoltare aleatorie și că istoria familiei nu joacă nici un rol. Aceasta înseamnă, de exemplu, că nu sunteți mai probabil să aveți un al doilea copil cu ST dacă aveți deja unul cu tulburare.
- Omul primește un cromozom X de la mamă și un cromozom Y de la tatăl. Femeia primește două cromozomi X, câte unul de la fiecare tată. Cu toate acestea, femeile cu TS nu au un cromozom X (monozomie), au un cromozom deteriorat sau parțial absent (mozaicism) sau au urme de material cromozomic Y amestecat.
- ST apare la aproximativ 2500 de nașteri feminine din întreaga lume. Cu toate acestea, această proporție este mult mai mare în rândul fetelor avorte și mistuite, în care ST joacă un rol important. Îmbunătățirea testelor înseamnă, de asemenea, că o parte nedeterminată (dar probabil ridicată) a fetușilor cu ST a fost întreruptă.
2
Pregătiți-vă pentru o gamă posibilă de dificultăți medicale și de dezvoltare. Dincolo de impactul tipic asupra creșterii fizice și a dezvoltării reproductive, posibilele efecte ale TS sunt de mare amploare și pot varia foarte mult de la o persoană la alta. Natura exactă a anomaliilor cromozomului X și o serie de alți factori joacă un rol în determinarea modului în care o femeie va afecta ST. Cu toate acestea, probabil că trebuie să vă confruntați cu multe dificultăți.
3
Efectuați teste regulate pentru a detecta impacturile comune asupra sănătății. Femeile cu ST sunt cu 30% mai multe sanse de a avea defecte cardiace congenitale și cu 30% mai multe șanse de a avea anomalii ale rinichilor. Prin urmare, toate femeile diagnosticate cu ST trebuie supuse unei evaluări ultrasunete cardiace și renale. În plus, verificările continue ar trebui făcute cu specialiști în aceste domenii.
4
Trăiește-ți viața cu ST. Un diagnostic al sindromului Turner, indiferent dacă apare înainte de naștere sau în timpul perioadei de maturitate precoce, nu este în niciun caz o sentință la moarte. Femeile cu ST sunt capabile să trăiască o viață lungă, activă și plină de viață ca orice altă persoană. Cu toate acestea, diagnosticul și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru ca această posibilitate să devină realitate.
Distribuiți pe rețelele sociale:
înrudit
- Cum să diagnosticați vitiligo la câini
- Cum să diagnosticați tulburările autoimune în huskii siberieni
- Cum să ajuți pe cel iubit cu tulburare de conversie
- Cum să diagnosticați POTS (sindromul de tahicardie posturală ortostatică)
- Cum să diagnosticați anemia Fanconi
- Cum să diagnosticați sindromul de reacție la stres
- Cum să diagnosticați tulburarea de acumulare compulsivă
- Cum să diagnosticați tulburarea narcisistică de personalitate
- Cum să diagnosticați sindromul Prader Willi
- Cum să diagnosticați tulburarea disfuncției sexuale
- Cum să diagnosticați sindromul Lynch
- Cum să diagnosticați amnezia disociativă
- Cum să diagnosticați artrita septică
- Cum să diagnosticați ICPD
- Cum să diagnosticați conjunctivita
- Cum să diagnosticați fibromialgia
- Cum să înțelegeți fazele testării prenatale
- Cum să identificați sindromul Munchausen
- Cum să identificați dacă aveți o boală bipolară
- Cum să identificați o boală inflamatorie pelviană
- Cum să rezolvați sindromul Tourette