Cum să detectați un anevrism

Un anevrism apare atunci când un vas de sânge dintr-o arteră se umflă datorită rănirii sau slăbirii unui perete al vasului. Anevrismele pot apărea oriunde, dar ele apar cel mai frecvent în aorta (artera principală a inimii) și în creier. Mărimea unui anevrism poate varia, în funcție de diferiți factori care contribuie (cum ar fi condițiile traumatice, medicale, genetice sau congenitale). Deoarece anevrismul crește în mărime, există șanse mai mari ca acesta să explodeze și să provoace hemoragie gravă. Cele mai multe anevrisme nu au simptome și au o rată ridicată a mortalității (între 65 și 80%), deci este foarte important să solicitați imediat asistență medicală.

pași

2

Aveți grijă la orice modificare a vederii. Vizibilitatea dublă, vederea redusă, vederea încețoșată sau orbirea sunt indicatori ai anevrismului cerebral. Modificările de vedere apar datorită presiunii din peretele arterial din apropierea ochilor, care reduce fluxul sanguin în ochi.

3

Uită-te dacă elevii tăi sunt dilatați în oglindă. Elevii dilatați sunt un semn comun al anevrismului cerebral, datorită obstrucționării unei artera lângă ochi. De obicei, unul dintre elevii tăi va fi mult mai dilatat decât celălalt.

4

Acordați atenție durerii în ochi. Puteți simți palpitații sau dureri intense în ochi în timpul unui anevrism.

5

Vezi dacă gâtul tău este rigid. Un gât rigid poate să apară datorită unui anevrism dacă un nerv din gât este afectat de ruptura arterei.

6

Evaluați dacă simțiți jumătate din corpul slab. Slăbiciunea în mijlocul corpului este un semn comun al anevrismului, în funcție de ce parte a creierului este afectată.

7

Solicitați asistență medicală imediată. Rupturile de anevrisme cerebrale sunt fatale în aproximativ 40% dintre persoane și aproximativ 66% dintre supraviețuitori suferă de un anumit tip de leziuni cerebrale. Dacă întâmpinați oricare dintre simptomele de mai sus, apelați imediat serviciile de urgență (cum ar fi 911 în Statele Unite sau 999 în Marea Britanie).

2

Acordați atenție durerii severe în abdomen sau spate. Durerea neobișnuită, intensă, bruscă în stomac sau spate este un simptom al anevrismului aortic abdominal sau al anevrismului aortic toracic.

3

Acordați atenție la grețuri și vărsături. Dacă aveți greață și vărsături, împreună cu dureri abdominale sau spate, este posibil să vă confruntați cu un anevrism aortic abdominal rupt.

4

Verificați dacă sunteți amețit. Amețeli este rezultatul unei pierderi masive de sânge, care însoțește de obicei ruptura unui anevrism aortic abdominal.

5

Verificați ritmul cardiac Creșterea bruscă a frecvenței cardiace este o reacție la pierderea internă de sânge și la anemia cauzată de ruperea anevrismului aortic abdominal.

6

Verificați dacă pielea este rece și umedă. Având pielea rece și umedă poate fi un simptom al anevrismului aortic abdominal.

7

Aveți grijă la orice durere bruscă în piept și respirația scârțâit. Deoarece anevrismul toracic aortic apare în zona toracică, creșterea mărimii aortei poate exercita o presiune asupra acelei zone, provocând durere și un sunet strident în timpul respirației.

8

Înghițiți-vă pentru a afla dacă aveți dificultăți. Dificultățile la înghițire pot indica apariția unui anevrism toracic aortic.

9

Vorbiți și ascultați dacă aveți vocea voastră răgușită. O arteră mărită poate apăsa pe nervul laringian, inclusiv corzile vocale, ducând la o voce răgușită.

2

Încercați o scanare cu tomografie computerizată (CT). Această procedură utilizează raze X pentru a fotografia structurile corpului. O scanare CT este nedureroasă și oferă imagini mai detaliate decât ultrasunetele. Este o opțiune bună dacă medicul suspectează un anevrism sau dorește să excludă alte boli posibile.

3

Observați un test de imagistică prin rezonanță magnetică (RMN). Această procedură utilizează magneți și unde radio pentru a vizualiza organele și alte structuri ale corpului. Este de asemenea nedureroasă și este utilă pentru detectarea, localizarea și măsurarea anevrismelor.

4

Încercați să aveți o angiogramă pentru a examina interiorul arterei. Această procedură utilizează raze X și vopsele speciale pentru a vizualiza interiorul arterei afectate.

2

Cunoașteți factorii de risc. Creierul și anevrismele aortice împărtășesc mai mulți factori de risc. Unele dintre ele nu pot fi controlate, cum ar fi condițiile genetice ereditare, dar altele pot fi reduse cu alegeri inteligente. Iată câteva factori de risc obișnuiți pentru anevrismele cerebrale și aortice:

3

Nu mai fuma Se crede că fumatul contribuie la formarea și ruperea anevrismelor cerebrale. Fumatul este, de asemenea, cel mai important factor de risc pentru dezvoltarea unui anevrism aortic abdominal (AAA). 90% dintre persoanele cu anevrisme aortice au un istoric de fumat.

4

Acordați atenție tensiunii arteriale. Hipertensiunea arterială (sau scăderea tensiunii arteriale și a hipertensiunii arteriale) cauzează deteriorarea vaselor de sânge cerebrale și a mucoasei aortei, ceea ce poate duce la apariția anevrismelor.

5

Controlați-vă dieta Menținerea sănătății vaselor de sânge poate ajuta la prevenirea unui anevrism aortic. O dietă sănătoasă poate, de asemenea, ajuta la scăderea riscului de rupere a anevrismului existent. Consultarea unei diete echilibrate cu o multime de fructe si legume proaspete, cereale integrale si proteine ​​slabe va ajuta la prevenirea formarii anevrismelor.